Friday, March 2, 2018

Copilăria, de Mihai Șora

Cu greu mă mobilizez în ultimul timp să mai scriu pe blog. Sunt multe lucruri frumoase sau chiar foarte emoționante care se întâmplă în viața mea, de care aș putea scrie sau poate, de multe ori, despre care chiar ar trebui să scriu. Și totuși, scrisul aici, din păcate, nu mai e pentru mine o prioritate. Însă acum două zile am auzit niște cuvinte care m-au emoționat tare. Și uite că, după aproape un an de pauză, scriu din nou, ca să nu uit ce m-a mișcat odată până la lacrimi:

"Prima formă reală a Paradisului e copilăria. În imediatitatea ei, nu-ți dai seama întotdeauna de faptul acesta. Copil fiind, nu-ți dai seama că ești în Paradis. Paradisul e o realitate pe care o câștigi după ce ai pierdut-o. Și pe măsură ce devii adult, lucid, cu ideile clarificate și cu inconștientul lăsat în urmă, lăsat la spate, pierzi Paradisul de care te bucuraseși... nu ideea de Paradis, ci Paradisul. Paradisul este mereu ce fusese la spatele tău. Mereu ceva pe care l-ai avut."
Mihai Șora, 2017(?)

Cu siguranță cuvintele auzite sunt mult mai vibrante decât cele citite. Fragmentul de mai sus îl puteți asculta aici: sursa, minutul 50.



Pin It

No comments:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...