Thursday, August 29, 2013

Ilaria, thank you for the fun! (#3)

***

Am început lecţiile, în forţă!

Întrebare:

(de ales din activităţile din poza de mai sus)
Răspuns Ilaria:
- Dorm!

***

Ilaria a avut o perioadă în care vorbea doar în diminutive. "Căţeluş", "pâinică", "tăticule", "cărticică",... erau de la sine înţeles folosite până la refuz. Cel mai distractiv era însă să o auzi zicând şi "te roguţ", "te iubescuţ" sau chiar "În numele Tatălui. Al Fiului. Al Sfantului Duh. Aminuţ."

***

Ne-am întâlnit odată într-un parc cu o fetiţă, Rebecca. După un timp, încercând să-mi explice în care parc i-ar face plăcere să mai mergem:
"Hai Mami să mergem azi în parcu' ăla unde era Berbeca." 

***

Îi place în mod deosebit această carte:
Nu ca să-i citim din ea, ci ca să inventeze ea poveşti pentru noi, bazate pe pozele din carte.
În general sunt ilustraţii cu câte un singur obiect / vieţuitoare. Asta ii sugerează ideea de pierdut (rătăcit), aşa că e aproape sigur că poveştile vor suna de fiecare dată aşa:

"Fluturele.
A fost odată ca niciodată un fluture. Fluturele era pierdut...."

"Stropitoarea.
A fost odată ca niciodată o stropitoare. Stropitoarea era pierdută...."

"Floarea.
A fost odată ca niciodată o floare. Era pierdută...."

... 

Nu mică mi-a fost într-o zi mirarea să aud că în cartea asta sunt totuşi câte unii cu o soartă mai bună. Cred că şi Ilaria a fost surprinsă să dea peste un caz atât de fericit, pentru că nu şi-a mai rezervat nici măcar timpul necesar pentru a rosti clasica formulă de început a oricărei poveşti ce se respectă: "A fost odată ca niciodată...", ci povestea aceasta specială a început brusc aşa:
"Vaporul.
Nu era pierdut!!! Era cu apa."

***


Pentru a o face să zâmbească mai des îi amintim mereu că personajele ei preferate în acest moment (Albă ca zăpada şi Frumoasa balerină) zâmbesc frumos şi nu se încruntă niciodată. Şi-a luat rolul în serios şi de acum nu mai e prinţ!!, e prinţesă.

Într-o zi a găsit pe jos o muscă moartă. 
"Mami, te rog dă-mi-o în mânuţă!"
"Ilaria, eu nu pun măna pe musca aia moartă. Ia-ţi-o singură dacă o vrei atât de mult."
Urmează câteva minute bune de lamentări şi vaiete în care încearcă să mă convingă să-i îndeplinesc dorinţa şi care, slavă Domnului, se termină într-o replică memorabilă din partea Ilariei:
"Unde ai mai văzut tu o prinţesă chinuită de o mamă?"


Pin It

Friday, August 23, 2013

Very good (and funny).

The Intouchables. (based on a true story)
( Did I mention here already that I love true stories? ;-) )
Generally speaking, good movies based on true stories are dramas. Somehow this is the case of "The Intouchables", too. Miraculously, I didn't shed a tear this time, but we have laughed a lot, as it's a comedy in the same time. It's a dramatic situation put into an optimistic perspective. 
It doesn't have much philosophy or memorable quotes in it, but it's simply very good and... to be watched again!
And the main actor, François Cluzet, is amazingly expressive in the role of Philippe! I loved him a lot!

Have a good week-end!
Raluca

P.S.: Adrian watched it too and loved it too ;-)
Pin It
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...